Cum alegi jucării educative? – Sfaturi de la specialiști pentru părinți

În acest articol am adunat cele mai importante criterii pentru a alege o jucărie care susține cu adevărat dezvoltarea copilului tău și îi captează interesul. Specialiștii – precum cei de la institutul „Zero to Three” pentru dezvoltarea timpurie – spun că cele mai bune jucării sunt cele care sunt și distractive, și educative. Dar accentul nu este întotdeauna acolo unde ne-am aștepta. Să vedem, pas cu pas:

Alege jucării care pot fi folosite în mai multe moduri!
Copiii mici adoră să pună, scoată, construiască, desfacă și refacă lucruri. Cei mai atrași sunt de jucăriile care pot fi utilizate în multe feluri diferite. Acestea sunt așa-numitele jucării cu final deschis: de exemplu, cuburile din lemn pot deveni drumuri, grădini zoologice, poduri sau rachete – de fiecare dată altceva. Aceste jucării stimulează imaginația și dezvoltă gândirea logică și capacitatea de rezolvare de probleme, deoarece copilul inventează singur „regulile jocului”.
Exemple: cuburi de construit, Duplo/Lego, pahare de stivuit, jucării pentru nisip și apă, plastilină, mașinuțe simple, trasee de construcție.

Caută jucării „durabile” care cresc odată cu copilul!
Cu toții am trăit acel moment când copilul se joacă cu o jucărie două zile, apoi nu o mai atinge niciodată. De multe ori, asta se întâmplă pentru că jucăria este interesantă doar la un anumit nivel de dezvoltare. De aceea merită să alegi jucării care oferă provocări și la niveluri diferite de vârstă.
De exemplu, un set cu figurine de animale poate fi folosit de un copil de 2 ani pentru a imita sunetele animalelor, iar la 4 ani pentru a crea povești imaginative (grădină zoologică, safari etc.). La fel și o bucătărie de jucărie: un copil de 1,5 ani doar mută oală de colo-colo, dar la 3 ani deja creează jocuri de rol elaborate.
Exemple: animale de jucărie, trenuleț și șine, parcare cu mașinuțe, căsuță de păpuși, păpuși simple și plușuri (folosite diferit la fiecare vârstă), cuburi de construit – cu cât copilul e mai mare, cu atât construiește mai complex.

Lasă loc pentru explorare și rezolvare independentă!
O jucărie bună îl provoacă pe copil să încerce, să descopere, să gândească. Jucăriile care îl ajută să înțeleagă singur cum funcționează ceva dezvoltă logica și perseverența. Un exemplu este jocul cu forme sau puzzle-ul: copilul tot încearcă până când găsește ce piesă se potrivește unde – iar acest proces dezvoltă percepția spațială și gândirea logică. În plus, reușita îi dă încredere în sine.
În această categorie intră și jucăriile de stivuit, labirinturile, jocurile simple de asamblat.
Exemple: cutii de sortat forme (unde piesele diferite trebuie introduse în găuri specifice), puzzle-uri, seturi de mărgele, jocuri de construit, turnuri Montessori (inele de diferite dimensiuni stivuite în ordine), etc.
Aceste jucării nu „funcționează singure” – copilul este cel activ, deci învață jucându-se.

Încurajează imaginația și jocul creativ!
De la aproximativ 2–3 ani, imaginația și jocul de rol devin dominante: copilul începe să imite adulții și să inventeze povești. Este recomandat să-i oferi jucării care pot fi folosite pentru a crea scenarii. Jocul de rol stimulează limbajul și comunicarea, pentru că în timpul jocului copilul povestește, explică, creează dialoguri.
Exemple: costume (pălării, baghete de zână, pelerine, haine vechi), bucătărie de jucărie cu mâncăruri din plastic, trusă medicală, set de unelte, teatru de păpuși cu marionete, căsuță cu figurine, casă de marcat de jucărie, etc.
Chiar și un trenuleț sau o pistă de mașini intră în această categorie – copilul creează o poveste în jurul lor („trenul s-a stricat, vine macaraua să-l repare”). Acest tip de joc creativ oferă aripi imaginației și sprijină exprimarea de sine.

Include jucării inspirate din „viața reală”!
Copiii mici adoră să imite activitățile adulților. Oferă-le cu încredere jucării sau chiar obiecte reale (dar sigure), care reflectă lumea de zi cu zi. De exemplu, un telefon vechi, un set de chei (fără muchii ascuțite), ustensile de bucătărie pentru copii, mături, aspirator de jucărie. Astfel, copilul își dezvoltă gândirea practică (ex: cum se potrivește cheia în broască), învață noțiuni spațiale și își îmbunătățește motricitatea fină. În plus, e o mare bucurie pentru el să se simtă „ca mami sau tati” – ceea ce întărește sentimentul de competență.
Exemple: bucătărie de jucărie cu vase, unelte de jucărie, seturi de curățenie pentru copii (mătură, făraș), casă de marcat, carduri din plastic, trusă de doctor, etc.

Nu uita de cărți și de materialele creative!
Chiar dacă nu sunt jucării în sensul clasic, cărțile, creioanele, plastilina sunt excelente instrumente de dezvoltare. Răsfoirea unei cărți ilustrate, privitul imaginilor împreună, îl învață pe copil culorile, formele și îi îmbogățește vocabularul. Mâzgălirea, desenul sau modelatul cu plastilină dezvoltă nu doar creativitatea, ci și mușchii mici ai mâinilor – o pregătire excelentă pentru scris.
Aceste activități îl ajută, de asemenea, să-și exprime emoțiile (de exemplu, poate desena un monstru dacă îi e frică de monștri).
Asigură-i materiale potrivite vârstei: creioane groase cerate sau carioci pentru 2 ani, plastilină de la 2–3 ani, vopsea de degete chiar de la 1 an și jumătate. Bucuria creației și ascultarea poveștilor pun bazele dorinței de a citi și de a învăța.

Încurajează jocurile de mișcare!
Jucăriile educative nu înseamnă doar litere și puzzle-uri logice – mai ales la copiii mici, jocurile care implică mișcare sunt la fel de importante.
Caută jucării care îl îndeamnă pe copil să se miște, să-și consume energia și să-și întărească corpul.
Exemple: mingi de diferite dimensiuni și materiale (pentru rostogolit, aruncat, șutat, sărit), tobogane mici sau structuri de cățărat, căluț balansoar sau leagăn, jucării de tras pe sfoară, trambuline de interior pentru copiii mai mari, mijloace de deplasare pentru copii (bicicletă fără pedale, motocicletă).
Dar și un tunel din cutii de carton sau o pistă cu obstacole făcută din perne sunt fantastice! Mișcarea susține și dezvoltarea motricității fine și a funcțiilor cognitive – deci este esențială.

Jucați-vă împreună, inclusiv jocuri de familie!
Deși copiii mici se joacă mai întâi în paralel (fiecare cu jucăria lui), după 3 ani pot fi implicați în jocuri simple de grup, cu reguli.
Acestea îi învață să respecte reguli, să aibă răbdare (să-și aștepte rândul), să gestioneze emoțiile legate de câștig/pierdere.
Puteți începe cu jocuri de memorie sau cu zaruri simple, unde nu e grav dacă „pierde” (ex. Nu te supăra, frate!).
Astfel de jocuri îmbogățesc vocabularul, întăresc legătura cu familia și dezvoltă concentrarea, numărarea, atenția (copilul numără pașii, reține regulile).
În plus, jocul în familie este o ocazie minunată de conectare – copilul învață cum să se comporte în echipă, cum să felicite un câștigător sau să mângâie un învins.

Ferește-te de jucăriile „inteligente” cu prea mult sunet și lumină!
Multe jucării moderne au butoane, luminițe, sunete și sunt promovate ca fiind educative. În realitate, cu cât o jucărie face mai multe singură, cu atât copilul învață mai puțin din ea.
Dacă doar stă și se uită cum funcționează, nu se joacă propriu-zis – este mai mult un spectacol pasiv, care nu stimulează implicarea.
Mai mult, o jucărie care începe brusc să cânte sau să lumineze îl poate deruta: nu învață legătura cauză–efect, pentru că uneori lucrurile se întâmplă fără acțiunea lui.
Astfel de dispozitive nu dezvoltă gândirea logică. Mai mult, pot fi și periculoase – de exemplu, bateriile mici pot fi înghițite.
Regula de aur: cele mai utile jucării sunt cele care necesită implicarea copilului.
O cărămidă simplă de lemn e „moartă” până când copilul o apucă și începe să construiască – dar de acolo înainte, posibilitățile sunt infinite.

Nu te lăsa păcălit de reclamele cu „bebeluși geniali”!
Multe reclame sugerează că produsul lor va face copilul mai inteligent. Fii critic: nu există dovezi științifice că un gadget sau o aplicație îl va face să învețe mai repede să citească sau să socotească.
Copiii mici învață cel mai bine în ritmul propriu, prin explorare.
De fapt, uneori cele mai simple obiecte din casă sunt cele mai bune jucării educative.
Umplerea și golirea unui bol din plastic învață conceptele de plin-gol, iar construirea unei „peșteri” din perne stimulează creativitatea și mișcarea.
Amintește-ți: cu cât copilul își folosește mai mult mintea și corpul în timpul jocului, cu atât învață mai mult!

Cel mai important sfat: observă ce-l interesează pe copilul tău.
Poate e pasionat de animale sau e fascinat de lumini și butoane. Caută jucării care se potrivesc intereselor sale, dar care totodată îl provoacă.
Dacă adoră luminile, dă-i o lanternă și jucați-vă cu umbre pe perete – astfel va face „magia” singur.
Dacă iubește mașinile, construiți împreună o pistă din cuburi sau tuburi de carton.
Tu îți cunoști copilul cel mai bine – secretul alegerii unei jucării bune este să combini curiozitatea lui cu potențialul de dezvoltare pe care îl oferă o jucărie bine aleasă.
Așa devine jocul o adevărată baghetă magică: distrează, educă și aduce bucurie. Spor la joacă! 😊

Surse:
Sfaturile și afirmațiile de mai sus se bazează pe surse de încredere și cercetări – inclusiv recomandările institutului pentru copilărie timpurie Zero to Three, rapoarte ale Academiei Americane de Pediatrie, pozițiile experților în dezvoltarea copilului de la Universitatea de Stat Michigan, precum și pe rezultatele unor studii longitudinale despre joc.
De asemenea, principiile pedagogice ale Mariei Montessori și perspectivele Emmei Pikler despre dezvoltarea motrică se reflectă în aceste recomandări.
Toate dovezile converg într-un punct: mai puțin înseamnă mai mult – un mediu iubitor, stimulant și cu jucării simple este cea mai bună formă de sprijin pentru dezvoltarea copilului.