Dezvoltarea motorie și jocul activ – de ce este importantă mișcarea fizică?

Copilul mic este născut pentru a se mișca – mișcarea este motorul dezvoltării. Încă din perioada de sugar, atunci când bebelușul dă din piciorușe și se rostogolește, de fapt se joacă: își descoperă corpul și își antrenează mușchii. Importanța mișcării libere a fost subliniată pentru prima dată în pediatria modernă de Emmi Pikler, medic pediatru maghiar: să lăsăm bebelușul și copilul mic să învețe singur, în propriul ritm, diferitele forme de mișcare – adultul oferă un mediu sigur și atent, dar nu îl limitează și nu îl grăbește. Esența abordării Pikler este că mișcarea liberă nu dezvoltă doar abilitățile motorii, ci și gândirea analitică, concentrarea, încrederea în sine și conștiința corporală a copilului. Dacă un copil are libertatea să se târască, să se cațere, să-și testeze echilibrul, va învăța să-și cunoască propriul corp, să experimenteze relația cauză-efect (ex: dacă mă las să cad, voi cădea), și să ia decizii (să poată evalua ce este capabil să facă). Pe termen lung, asta înseamnă un copil mai încrezător, mai îndemânatic, care se va mișca și va face sport cu mai multă siguranță.

Joc activ încă din perioada de sugar
Rostogolirea pe burtă, târâtul, cățăratul, mersul – toate aceste repere majore sunt percepute de bebeluș ca joc. Gândește-te la „tummy time” (statul pe burtă): pentru bebeluș este o provocare să-și ridice capul și să-l mențină, dar un zornăitor colorat sau zâmbetul mamei îl motivează să încerce din nou și din nou. Astfel se întăresc mușchii gâtului și trunchiului și se dezvoltă coordonarea. Mai târziu, când bebelușul se târăște după o minge care se rostogolește și reușește să o prindă, se bucură de un mare succes – iar între timp i s-au întărit brațele, picioarele, și-a îmbunătățit percepția spațială. În timpul cățăratului, cele două emisfere ale creierului lucrează împreună (mișcări încrucișate), ceea ce – conform cercetărilor – ajută la integrarea conexiunilor neuronale, esențiale pentru viitoarele abilități de învățare.

Pe măsură ce copilul începe să meargă, jocul activ capătă noi dimensiuni. De aici încolo, nu mai trebuie încurajat – este o nevoie naturală a copilului să alerge, să sară, să se cațere peste tot. Este important ca părinții să creeze un mediu sigur: covorașe moi în casă, cât mai puține obiecte „interzise”, iar afară – cât mai mult timp petrecut în parc sau pe iarbă. Dacă este posibil, lasă copilul să alerge desculț prin grădină sau nisip – astfel se dezvoltă arcada piciorului și simțul echilibrului. Mai puțin timp în cărucior, mai multă mișcare liberă – copilul va aprecia dacă îl lași să meargă pe jos cât de mult poate (chiar dacă plimbarea va fi mai lentă).

Beneficiile jocului fizic asupra dezvoltării
Jocul fizic regulat are beneficii multiple. În primul rând, dezvoltă motricitatea grosieră: forța musculară, coordonarea mișcărilor și echilibrul. Atunci când copilul aleargă, se cațără, aruncă mingea, se dă în leagăn sau pe tobogan, își folosește mușchii mari – astfel îi întărește. Mișcarea susține și motricitatea fină, pentru că o bună motricitate grosieră este baza dexterității mâinilor (ex: în timpul cățăratului se întărește centura scapulară, esențială pentru scrisul frumos mai târziu). Jocurile active dezvoltă și percepția corporală (propriocepția): copilul învață cum să-și miște corpul în spațiu, o abilitate importantă în sport, dans sau evitarea accidentelor.

Mișcarea fizică aduce beneficii și la nivel cognitiv și emoțional. Cercetările au relevat un paradox interesant: jocul activ îmbunătățește atenția și gândirea. Un studiu a arătat că două ore de mișcare intensă pe zi pot crește capacitatea de concentrare și eficiența rezolvării de probleme, reducând totodată simptomele de hiperactivitate. Gândește-te doar: după ce copilul aleargă afară sau „se zbenguie” din plin, de multe ori este mai calm și poate asculta o poveste cu mai multă atenție. Mișcarea elimină tensiunea și „eliberează” excesul de energie, permițând o concentrare mai bună ulterior. În plus, jocurile fizice comune (prinselea, lupta jucăușă cu tata, v-ați ascunselea) dezvoltă abilitățile sociale – copilul învață să țină cont de celălalt, să respecte reguli, să piardă cu sportivitate. Aceste jocuri cresc empatia și autocontrolul.

Mișcarea este esențială și pentru sănătate: previne obezitatea și întărește sistemul imunitar. În zilele noastre, mulți copii petrec prea mult timp în fața ecranelor, ceea ce duce la sedentarism. Specialiștii avertizează că jocul pasiv excesiv (ex: doar atins ecranul) poate duce la întârzierea dezvoltării motorii. Lipsa mișcării, chiar și la vârste mici, poate cauza supraponderabilitate și rezistență fizică scăzută. Copiii care se mișcă puțin au mai multă grăsime corporală și o musculatură slab dezvoltată – ceea ce creează un cerc vicios cu tot mai puțină mișcare și încredere scăzută. În schimb, copiii activi sunt mai sănătoși, mai energici. Mișcarea stimulează circulația sângelui în creier și îmbunătățește oxigenarea acestuia – ceea ce susține dezvoltarea cognitivă. Copiii care iubesc mișcarea de mici, au șanse mai mari să devină adulți activi și sportivi.

Idei și instrumente pentru jocuri de dezvoltare motrică
Din fericire, copiii doresc instinctiv să se miște – rolul nostru este să nu le punem piedici, ba chiar să-i încurajăm. Iată câteva idei pentru fiecare zi:

– Creează spațiu pentru mișcare chiar și în casă! Dacă se poate, amenajează un colț unde copilul poate alerga, rostogoli, sau chiar face tumbe pe o saltea. Pe o saltea groasă se poate rostogoli, iar din cutii mari de carton se pot construi tuneluri. Dacă ai un cățărător sau un mic tobogan, e minunat – dar și o canapea se poate transforma într-o aventură cu puțină imaginație.

– Mergeți des în parc – acolo nu doar că se dezvoltă motricitatea, dar și abilitățile sociale. Lasă copilul să folosească echipamentele în felul său: dacă vrea să urce de 100 de ori pe tobogan, lasă-l! Repetiția este parte din învățare: de fiecare dată se va cățăra mai bine și va coborî mai sigur.

– Folosiți echipamente simple încă de mici: de la 1,5–2 ani, copilul poate arunca sau prinde o minge moale (la început rostogolită, apoi aruncată scurt). Jocul cu mingea dezvoltă coordonarea mână-ochi și percepția spațială. Mai târziu, o tricicletă sau o bicicletă de echilibru ajută la dezvoltarea echilibrului. Jucăriile de tras (căruț, cățeluș cu roți) susțin siguranța mersului.

– Dansați și cântați împreună! Pornește muzica și mișcați-vă – se dezvoltă simțul ritmic, coordonarea și chiar limbajul (prin text). Mișcările asociate cu rime și cântecele (ex: „bate palma”) sincronizează mișcarea cu ritmul.

– Oferă provocări sigure: Triunghiurile Pikler sunt excelente – copilul decide până unde se urcă, testându-și limitele și devenind mai puternic. O placă sau o bârnă de echilibru dezvoltă coordonarea. Leagănul stimulează simțul vestibular și este relaxant. Toboganul oferă curaj și o mare satisfacție după reușită.

Un rezumat științific spune perfect: „Jocul este procesul prin care copilul își întărește mușchii prin mișcări repetitive – astfel se dezvoltă atât motricitatea grosieră, cât și cea fină.” Cu alte cuvinte, atunci când copilul tău aleargă de zece ori sus și jos pe o movilă sau bate acea jucărie cu ciocanul pentru a suta oară, să știi că își antrenează mușchii, întărește conexiunile neuronale și învață perseverența – și, bineînțeles, se distrează. Jocul activ are un dublu beneficiu: obosește și încarcă în același timp – copilul devine mai calm, mai fericit și doarme mai bine după mișcare. Mișcarea este stilul natural de viață al copilăriei; dacă o susținem, copilul va fi nu doar mai sănătos, ci și mai performant în alte domenii (atenție, învățare). Lasă-l deci să alerge, să sară, să se cațere – libertatea de mișcare înseamnă libertatea de a se dezvolta!

Înapoi